Cum se foloseste cu folos spatiul din apartament
October 15, 2008Acum cand ma uit la planurile astea imi aduc aminte de copilarie. Copii adora ca spatiul in care traiesc sa fie si un loc de joaca. Imaginati-va cat v-ati mai fi jucat daca ati fi avut un dormitor ca unul prezentat in imaginile de mai jos. De cate ori ati fi “descoperit fosile” pe sub birou, de cate ori ati fi “escaladat munti” urcand in pat sau de cate ori ati fi “explorat pesteri” tarandu’va pe sub pat in cautarea unei comori imaginare.
Copii au abilitatea de a altera si de a crea o lume imaginara fara prea multa munca. Ma uit la imagini si visez..
Inapoi in Romania dupa o scurta calatorie pe mare..
October 12, 2008Eu sunt Tibi si invat la academia navala Mircea din Constanta. Luna trecuta am plecat in primul meu voiaj, a fost scurt intradevar vreo 3 saptamani si jumatate dar foarte.. interesant. Dupa vreo 3 amanari successive ne suna decanul sa ne facem bagajele ca plecam urmatoarea dimineata. Zis si facut, urmatoarea dimineata eram 16 insi in fata academiei cu bagajele pregatite. Din parcare apare un autobuz vechi si nenorocit al armatei care ne cara frumos pana la terminalul RO din Agigea Sud al portului Constanta. Ajungem acolo si surprizaaa.. vaporu lipsea. Un domn batran de pe acolo ne anunta ca vaporu sta in rada portului si ca ne vom urca intr-o salupa care ne va duce la el. Incarcam proviziile, ne suim in salupa si am plecat. Dupa vreo 20 de minute de mers prin port ajungem la minunatul vapor.. cargou “NS Albatros” nava scoala. La prima vedere arata bine, fapt ce se explica tinand cont ca abia l-au scos din reparatii capitale, dar la primul pas facut pe puntea principala iti dai seama repede ca doar vopseaua pe afara e de el.
Odata ajunsi toti la bord se face un instructaj scurt, ni se distribuie in jur de 15 litri de apa plata pe student care ar trebui sa ne ajunga pentru urmatoarele 3 saptamani ziceau ei. Ne ducem repede sa ocupam cabinele cele mai mari la sfatul studentilor care au fost inaintea noastra pe vapor, si ni se aloca orarul de munca care suna ceva de genu: cart 3 zile care inseamna 4 ore de stat deampulea la comanda.. belesti ochii la radar si pe geam si ciulesti urechile la radio asta in timp ce asculti muzica sau te uiti la un film pe laptop (frecangeala totala); 3 zile munca de bucatarie unde spalai in medie vreo 16 farfurii pe zi si restul liber (frecangeala totala) si 3 zile munca de coverta.. unde depinde de norocul fiecaruia puteai sa nimeresti o zi de spalare in frig a magaziei de marfa, sa dai cu martagonu (pana faci bataturi la degete) in tabla sa cada rugina dupa care sa vopsesti proaspat sau sa stergi putin prafu din cabine. Eu unu nu ma plang tinand cont ca am apucat vreo 3 zile de munca serioasa tot voiajul :D.
Esti pregatit sa mori?
September 30, 2008Prin absurd sa presupunem ca esti informat de cineva/ceva ca mai ai 3 zile si ajungi la 2 m sub pamant. Intrebarea mea e simpla: esti pregatit sa mori? ai datorii? ai remuscari? ai promisiuni de care nu ti-ai tinut?
La cate dintre intrebarile de mai jos ai un raspuns de dat?
- de ce eu?
- am fost un om bun?
- am facut tot ce trebuia facut?
- ce mi-a lipsit in toata viata?
- am ascultat ce au avut altii de zis?
- am muncit indeajuns de mult?
De ce am uitat sa fiu om?
September 26, 2008Blestemate fie ceasurile cand orbit de durere nu te’am vazut pe aleea mea. Soarele apusese si tu erai acolo pitita intr’un colt asteptand sa iti vad stralucirea ochilor de diamant. Erai acolo asteptand un semn de la mine ca sa te apropii si sa ma ridici din noroiul in care decazusem. Si nu asteptai nimic in schimb, simpla mea prezenta te multumea.
Lacrimile pe care le vars acum nu te pot curata de mizeria pe care am aruncat’o pe tine, nu pot sterge scuipatul aruncat cu indiferenta pe fata ta fina. De ce mi-am inchis sufletul intr-un cufar de otel la care nu a mai reusit nimeni sa ajunga? de ce a trebuit sa apari exact in acel moment negru al vietii mele? de ce tot ce aveam de oferit nu am pastrat pentru tine?
De vorba cu un bun prieten..
August 30, 2008Plangand l-a sunat pe el.. vroia sa il intalneasca neaparat si sa isi spuna oful. Decizia pe care tocmai o luase ii perturba gandirea si simtea ca se sufoca sub presiunea sentimentelor puternice ce le nutrea pentru fostul ei prieten.
A gasit’o la aceasi masa din coltul cafenelei “lor”.. unde se intalneau des si isi povesteau intamplarile.
- Buna scump’o, ce s-a intamplat? i se adresa el asezandu-se langa ea si pupandu-o prieteneste pe obraz.
- Offf, nici nu stiu de unde sa incep, ofta ea in timp ce se juca cu lingurita in ceasca de cafea.
- De unde crezi ca trebuie ca sa prind firul actiunii, o incuraja el.
- Mergeam azi agale pe bd. 1 Mai si ma uitam la frunzele uscate ce acopereau trotuarul. Urma sa ma intalnesc cu Mihai, nu ne mai vazusem de vreo saptamana. Din departare l-am zarit pe o banca.. privea trecatorii. Era asa cum il stiam: nici prea urat dar nici prea frumos.. doar perfect. Sunt constienta ca ceilalti nu il vad asa, dar nu imi pasa. Stii ca intodeauna mi-a fost teama de cum ma priveau ceilalti cand stateam langa el, o simpla fata langa el. Ti-am mai zis ca de multe ori simt ca el e prea bun pentru mine desi prietenii si chiar si tu imi spuneti ca el nu este suficient de bun pentru mine si pentru sentimentele mele fata de el.
Tu ce faceai la 10 ani?
August 23, 2008Probabil te jucai cu “puta in tarana” sau cu papusile imbracate cu haine crosetate manual de mama ta. Copilaria era mult mai inocenta fata de copilaria nepotilor/vecinilor tai de acum care au in cap iubire, sex si alte prostii ce ii rapesc inocenta specifica varstei.
Cum naiba s-a intamplat asta? parintii sunt prea inconstienti sau prea indulgenti? Nu am un moment de nostalgie ci doar regret forma pe care o are prezentul.
